Tag Archives: turcia

Turcia – saptamana 2, 17 – 25 iunie 2011

Ziua 7, vineri 17 iunie – 1802 km
 
Ne trezim un pic mai tarziu pentru ca nu mai aveam de strans corturile. Cei din masina 2 insa foarte matinali, aveau deja strans totul. Ne ducem la o baie chiar in camping unde ne asteptam sa gasim laguna….dar nu e. Aflam ca de fapt accesul la laguna se face prin alta parte, contra cost si amanam pe seara vizita acolo. Ii ajutam pe ceilalti cu sfaturi despre ruta catre Pamukkale si de acolo spre tara.
 
Pleaca si la putin timp plecam si noi (nu inainte de a atrage atentia la receptie asupra mizeriei de la locul de campare). Ne indreptam spre canionul Saklikent unde platim intrarea 4,5 lire. Intai se merge pe un podet dar imediat se termina si mergi direct prin apa rece ca gheata care vine pana la brau. Rezistam eroic, fara ajutorul puradeilor care stau acolo sa ajute fetele. Ne dam seama ca apa rece provine de fapt de la doua izbucuri aflate in apropiere, iar apa din canion are debit mai mic, e mai murdara si mai ales mai calda. Apa nu trece de genunchi dar din sens opus tot vin oameni murdari de noroi si uzi pana peste cap. Cand inaintarea devine mai grea se lipeste de noi unul care incepe sa ne explice pe unde sa o luam si sa ne ajute. Are si tricou cu “Canyon guide” si deja ne pare suspect dar nu-i zicem nimic pentru ca la un moment dat inaintarea devine chiar grea, nu vedeai cat de adanca e apa pentru ca era tulbure, si erau de catarat si pietroaie alunecoase. Peretii sunt la 4-5 metri, pe alocuri chiar mai aproape si inalti de sute de metri. Mergem pana la o cascada care curge de la vreo 10m si de care nu se putea trece fara un dus fortat. La intoarcere ghidul ne cere 10 lire de persoana si ne conformam. Nu e foarte mult si chiar ne-a ajutat dar e enervant felul in care te obliga sa-l platesti fara sa te fi anuntat inainte.
 

Continue reading

Turcia, iunie 2011 – prima saptamana

Ziua 1 – 600 km                                                                                                               


Se implinesc douasprezece zile de cand primesc un telefon la ora 5 dimineata, raspund « bine, da, da » si ma trezesc peste 20 minute ca nu am comunicat in vis, era Alinuta si am fi plecat spre Turcia in 10 minute daca nu se incurcau printre stradutele din cartier. Am stat asa pierduti pe strazi pana am ajuns la Stefan,¦care ne-a asteptat aproape o ora, am inceput bine 😀
 
Am iesit rapid din Bucuresti la 7.30 si ne-am intalnit cu masina 2 (Andrei, Magda, Wizard si Anca) in Giurgiu la o benzinarie, cate fetze zambitoare asa de dimineata. N-am avut timp sa le fac cinste cu o cafea, dar tot mi-am primit cadoul de ziua mea, multumeeesc gagici!

Continue reading

Turcia, 11 – 25 iunie 2011 – Ziua 7

E dimineata  in camping la Sugar Beach Club-ul din Oludeniz, statiune aflata in apropiere de Fethiye. Desi la receptie pare a fi un Beach Club mai exclusivist campingul e destul de modest cu o zona pt caravane si una mai mica ingradita pentru corturi. Dusurile si toaletele sunt ok iar pretul pentru persoana a fost de 10tl (aprox.20lei).
     Partea cea mai nasoala a fost ca a trebuit sa lasam masinile intr-o mica parcare destul de departe de corturi, parcare care era despartita de zona de camping de o poarta automata care de multe ori era inchisa pt motive de siguranta astfel ca pentru a ajunge la masini trebuia sa facem un ocol chestie care a cam infuriat-o pe Alinuta.
     Dimineata fetele se duc sa faca plaja iar eu cu Ozi ramanem sa strangem corturile apoi dam o fuga pana in oras sa cumparam ceva de mancare de la supermarket. Cand ne intoarcem fac schimb de informatii cu Andrei si Wizzard. Eu le zic ca am gasit la supermarket gheata pentru racit berea iar ei imi zic ca pana la Pamukkale o sa facem cam 5 ore. Baga-mi-as!!! Asta inseamna ca nu mai vizitam nimic pe langa Fethiye. Incep sa ma agit ca Sebe si le zoresc pe fete sa-si faca bagajul si sa se echipeze apoi pun masa impreuna cu Ozi.

Continue reading

Turcia, 11 – 25 iunie 2011 – Ziua 3

Campingul de la Edremit a fost unul dintre cele mai misto dintre cele pe care le-am  vizitat. Avea covor de iarba deasa, piscina, terasa si restaurant, dusuri si wc-uri curate. Am strans corturile pe la 9 si am plecat spre Bergama sa vizitam ruinele Acropolis, care au fost destul de interesante si mult mai ample decat cele vizitate cu o zi inainte la Assos.
Nu insist prea mult cu descrierea ruinelor pt ca sunt toate la fel, o gramada de pietre sculptate imprastiate aiurea pe deal si din loc in loc niste coloane. Aici era si un templu dedicat lui Traian, amicul lui Decebal.

Continue reading