Muchia Bondarului 8-9 iulie 2007

Masivul: Piatra Craiului
Zona: Peretele Canionului Ciorânga ;
Premiera: A. Floricioiu, M. Opriș, s.a. ;
Grad dificultate: 4B, 5 A0-A1(6);
Lungimi coardă: 9 (noua);
Materiale: o coardă de 50 m / doua semicorzi 12 expressuri, 3 – 4 bucle lungi ;
Traseul este pitonat rar și prost.

Servus, iată o tură desfășurată în Piatra Craiului, mai precis pe Muchia Bondarului 4B. Bun, deci se face că plec sâmbătă din Buchele, cu Magelan și niște amici, spre Piatra Craiului. Eu și Magelan intenționăm să escaladăm Muchia Bondarului. În fine, odată ajunși la Cabana Fiul Ploii, cazăm pe amicii noștri la cort și noi pornim spre Refugiul Speranțelor.

Poze din Muchia Bondarului – Piatra Craiului – 8-9 iulie 2007

Ajungem la refugiu și ne băgăm la nani. A doua zi aveau să ne aștepte clipe grele. Ne trezim la ora 08.30 și pe la 09.30 pornim spre traseu. De la Refugiul Speranțelor urmăm poteca pe Brâul Ciorânga Mare, până la al III-lea vâlcel (primul vâlcel – Vâlcelul cu Fereastră, al II-lea Vâlcelul cu Smirdar și al III-lea Canionul Ciorânga Mare). Intrăm pe vâlcel și imediat în dreapta ne angajăm în parcursul Muchiei Bodarului.

Prima lungime de coarda este pe un parcurs elementar: aspect de horn, larg, grad de dificultate I. Această primă lungime este comună cu cea care conduce în regruparea de dinaintea diedrului din Lespezile Lirei. Nu există nici un piton pe această lungime.

A doua lungime continuă oblic la dreapta, pe un parcurs ușor cu masaje de maxim II. Ușor friabil în unele porțiuni, fără a ridica probleme. Nu am găsit nici un piton pe aceasta lungime.

A 3-a lungime continua in sus, tot usor oblic dreapta. Catararea devine mai expusa dar configuratia traseului permite alegerea a diferite variante. Se urca printr-un horn foarte larg, iar in momentul in care acesta se inchide se ocoleste prin dreapta. Pe aceasta lungime am gasit 3 pitoane.

A 4-a lungime continua in sus putandu-se opta pentru doua variante – hornul din stanga sau din dreapta. Nu am gasit decat un piton pe aceasta lungime. Se ajunge intr-o regrupare comoda, sub forma unui mic brau, inierbat, ce se pierde in dreapta muchiei. Aici exista o bucla mare, de coarda, introdusa printr-o clepsidra in partea dreapta a muchiei (muchia apare foarte pronuntata/majestuasa din acest punct) la nivelul genunchiului.

A 5-a lungime incepe de pe braul mai sus mentionat, prin dreapta muchiei (care se prezinta ca o lama) si, mai sus direct pe ea in sus. Pasajele sunt exclusiv de liber, cu pitoane rare si departate, inclinatia fiind aproape de verticala. Grad maxim de dificulate IV / IV+. Se regrupeaza la baza unui tanc mic, usor detasat din muchie. Regruparea este destul de comoda si are (avea) 3 pitoane solide pentru asigurare.

A 6-a lungime poate incepe prin stanga, printr-un horn mic format de tanc si perete, sau prin dreapta pe o fata expusa, verticala, usor la dreapta si in sus spre o fisura. Pasajul are prize bune, sanatoase, grad maxim IV. Se intra in fisura (aceasta fisura constituie si cea mai frumoasa portiune a traseului / cheia traseului) si se continua pe ea in traversare ascendenta spre dreapta. Pasajul cheie este o placa spalata, foarte usor surplombanta, in care ai niste prize fine pentru mana iar cu picioarele se merge la aderenta.Se ajunge astfel in partea dreapta a unui turn, format de muchie) loc in care ar trebui sa se regrupeze.

A 7-a lungime pleaca in sus, dintr-o regrupare modesta, cu doar 2 pitoane, printr-o fisura verticala pana in varful unui turn format de creasta. Grad IV, cu pitoane rare. Din varful turnului escalada devine elementara dificultatile nu mai depasesc gradul II / -III.

A 8-a si a 9-a lungime se se desfasoara printr-o zonă calma cu inclinatie mica, iesindu-se printr-o zona înierbată și mai apoi printr-un diedru in poteca de retragere.

Din punctual in care am iesit deasupra diedrului mai sus mentionat prindem o poteca firava, spre dreapta, si continuam pe ea printr-o portiune de jnepenis, mai intai, iar pe urma prin iarba spre poteca Braului de Sus. Ajungem aici in cateva minute, in dreptul unei mici sei si continuam pe poteca, de acum clara si larga, spre dreapta. Dupa traversarea a doua valcele deslusim silueta inconfundabila a Acului de la Amvon. Se coboara la inceput pe o poteca buna, ulterior pe fir prin grohotis. Se trece prin Fereastra in Valcelul cu Fereastra de unde cobararea este elementara (doar cateva saritori usoare). La sfarsitul valcelului cu Fereastra intersectam poteca de pe Braul Cioranga Mare in apropierea Refugiului Sperantelor. Facem la stanga pe aceasta poteca, urcam un umar mic si suntem in fata usii refugiulu.

Strangem bagajelu’ și pornim coborarea spre Fiul Ploii, unde ajungem in putin timp si ne pe cinstit cu apa minerala si bere.Plecam spre casa,adica metropola Buchele, unde ajungem tarziu in noapte si ne indreptam fiecare spre casa lui.

Doresc sa multumesc lui Dumnezeu pentru că ne-a ingaduit sa intrepridem aceasta tura si partenerului meu de escalada, Iulian Costache, pentru tot ajutorul oferit si pentru participarea la aceasta tura.

La mai mare si mai inalt.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *