Operation B10W-J0b

Cavaleri UT: andrei, dev, hike, leonidas, paul (duminica)
Inamic: Mt. Postavaru
Angajarea inamicului: 19 Cuptor, 2008
Durata conflictului: 2 zile

Episodul I: Fantoma Iepurasului

Echipa noastra ataca dusmanul prin surprindere!
Este sambata dimineata. Crestele cetatii sunt cuprinse de ceata. Umezeala adusa de stropii fini de ploaie trezeste simturile usor adormite de lungul drum strabatut in carul de lupta.

Echipati pana in dinti, se infiltreaza cu maiestrie in padurea de la poalele Marilor Ziduri ale Animalelor, infruntand abruptul clisos cu pasi siguri. Sub turnurile gemene ale Caprioarei si Iepurasului, un spion paianjen croieste si arunca o panza gigantica spre fata lui dev. Agresat de inamicul nevazut, dev simte ochii dusmanului al carui nume nu se pronunta si nu se scrie ba satanistilor atintiti asupra lor. Planul pare dejucat dar eroii tot eroi sunt si ataca nemilos.

Primul este Hike. Fara preludiu, se avanta cu barbatie spre Iepuras in partea lui centrala, cea mai dificila. Se misca iute si fara de sovaire prin jungla de ierburi sfidatoare si se cracaneaza pe stanca uda incercand ba prin stanga, ba prin dreapta. Dar inamicul e mai tare decat se asteptau si dupa trei metri Hike se prelinge furtunos spre pamant. Ce oroare!

Spiritele neclintite sovaie. Hike spumega si da roata zidurilor impenetrabile cautand pasaje secrete. Intre timp Dev paseste in fata si, jurand credinta luptei impotria inutilului, ataca Iepurasul prin stanga. Folosind nucile magice urca incet dar sigur. Pas dupa pas, victoria e aproape. Dar stanca uda e greu de dovedit, timpul trece, nucile magice sunt pe terminate si pitonul pentru "save game" e camuflat in balarii. Cu toate astea merge mai sus. Simtind un pericol iminent priveste in jur cu atentie si vede o capcana perfida: jumatate de metru cub de stanca gata sa se pravale peste prietenii sai. Iepurasul nemernic a fost de data asta mai tare decat toti… dev se retrage la randul lui invins.

Jurand razbunare eroii se indreapta pana la un semn favorabil din partea ceriului, spre cel mai apropiat poligon de trageri, Creasta Generalului, pentru a se indeletnici fara de hodina cu tainicele arte ale razboiului cu chiatra.

Primul este si de aceasta data Hike, urmat indeaproape de Andrei. In echipa doi sunt Leonidas si dev. La jumatatea primei lungimi mister Leo se lasa furat de peisaj si deviaza frumos spre boschetii din stanga, avand pret de metri buni doar 1-2 pitoane ratacite ca sprijin. Secundul sau preia conducerea si dupa scurt timp se intalneste cu Andrei in regruparea doi, pe care nu o mai sare :@D Inutil de altfel, lupta acerba cu coarda e amanata pentru lungimea a treia.

Dupa antrenament, Hike si Leo pornesc spre Pintenul Magarului, o bodega cu raufacatori. Hike ii pocneste pe fiecare cu cate o bucla si termina fara zabava vreo 10 hoti de buzunare. Dar socotelile lui il lasa neinarmat si pe utimii doi ii nimiceste cu mainile goale. Curantand intreaga bodega de nemernici il chema si pe Leonidas. Acesta nu se lasa mult rugat si isi urmeaza mentorul, recuperand din buzunarele hotilor dinari de aur. Veseli nevoie mare de izbanda lor cea usoara, cei doi o fac lata, mesterind pret de vreo ora si ceva un rapel nocturn. Cata daruire sufleteasca … au facut totul ca sa nu dezminta zvonul ca orice tura cu Hike se sfarseste pe intuneric.

Flamanzi eroii se intorc in Poiana Inului petru a monta tabara intre tabara de roacheri si folchisti hecologisti.

Episodul II: Intoarcerea cavalerilor UT

Sosesc intariri dacice din Ploiesti, conduse de Paul, si dusmanul e nevoit sa lupte pe mai multe fronturi. Lupul cel Rau e invins de o echipa de suceveni. Caprioara e asaltata la randul ei …

Se da startul pe la 12 batute fix. In timpul atacului Andrei preia initiativa si iese din poteca uzuala, mergand plin de indarjire spre tinta zilei: [u]Muchia Panseluta[/u]. La baza zidului se stabilesc tacit rolurile:
dev – iscoada cu multi ochisori
leo – strange-ma
paul – picior-iute
andrei – mastermind
hike – hulk

dev deschide drumul prin balarii, catarand la noroc prin dreapta crestei; ce buna ar fi fost maceta lu' baicu. Mai inteligent era daca urma direct linia crestei, dar cum nu acesta este punctul lui forte sa lasam povestea sa mearga mai departe. Oricum .. a gasit doua pitoane semn ca au mai trecut si altii pe acolo. Dupa ce cunoaste multi arbusti teposi ajunge aproape de prima regrupare, si curand saracul Leo ii calca pe urme. Unde nu-i cap vai de secund :@) Paul, picior iute ii ajunge si el din trei pasi.

In lungimea a doua le-a fost pus la incercare simtul de orientare, pe o bucata bunicica acoperita cu iarba. Studiind cu nesat formele plinute ale stancii eroii nostri versati in amorul cu stanca reusesc sa gaseasca drumul cel bun urcand cu incredere pasajul cu smocuri.

Lungimea 3 e controversata aproape de punctul ei final… dupa un prag de stanca cu doo pitoane apropiate, dev ia decizia de a continua urcusul, pret de inca niscai metri, pentru a ajunge la platforma inclinata si spalata de 2-3 m lungime ce coboara spre dreapta, avand la final regruparea. deoarece coarda facea mai multe zig-zag-uri si freca pe stanca pe ultimii metri filarea a fost dificila si saracutul era sa faca basici in palma in timp ce urca Mr. Leo. Cica un piton aflat deasupra platformei ar fi imbunatatit simtitor lucrurile … 🙁 Anyway … echipa 2 a regrupat in pragul de stanca … loc al masii de incomod si au facut doua lungimi in loc de una. Chiar la inceputul lungimii e o zona delicata cu un hornulet usor surplombat, primul pas mai dificil al traseului.

Lungimea 4 pentru unii, 5 pentru altii, e cea mai lunga; incepe cu un pasaj foarte frumos, aerian, aerisit si suspendat bine. Spre final dev zbiera ca a ramas fara bucle (13); 'picior-iute' devine pom de Mos Craciun cu toate buclele de pe Hulk si Mastermind. La capatul lungimii coarda se trage voiniceste la fiecare pas. Regrupare in 1+ 2 pitoane de backup, departate, cam subrede.

Ultima lungime nu pune probleme technice, doar scrambling pe stanca si orientare prin boscheti dar e mare parte neasigurata. Se termina intr-un platou fantastic, umbrit de baobabi si sequoia, pe care se incinge o hora mare de nunta cu Panseluta.

Adversarul e invins si mireasa e jucata de fiecare Urs 🙂 Apoi se umbla din nou la morcov in timpul retragerii din creasta. Rapeleaza toti in necunoscut, direct prin tufisurile dese, spre stanga(vest), legati de un copac cu coarda si acum bonus: o cordelina 😀 Folosind doua corzi, cam dupa 40 de metri se gaseste spre stanga o mica poteca, intrarea in padure. Dupa o scurta coborare urmeaza traversarea unei pante ierbuite. Asigurarea e mai sanatoasa pe acesti 20m dar se poate si fara – fiecare pe barba lui piere. Apoi padure, grohotis, urzici, padure, poiana si carul de lupta.

Forta a fost cu ei, mandrii cavaleri UT si de aceasta data !!! Au infruntat viscolul si dogoarea soarelui ca sa se dea mari si tari !!!

Uraaa !!! Uraaaa !!!

Aplauzeeeeee !!!

Echipament suplimentar de avut in vedere:
– musai musai expresuri mai lungi
– tibloc, poate opreste scurgerea corzii – mai trebuie rumegata ideea;
– ap. foto mic! cat mai mic! nu avem pozate nici soparla ce vroia sa se urce pe mana lui dev in timp ce il fila pe leo in lc. 3, nici cele 20 de furnici de pe laba piciorului, nici floricelele din lc.4 penca nu scotea nimeni camera varata in rucsac;
– statii emisie receptie, ca sa ne injuram in privat, fara participarea intregii vai;
– gps – trackpoints, distante exacte, busola – datele din acest rt sunt din nefericire pur subiective

De retinut:
– cap cu doi secunzi sux

RT-uri mai serioase despre Muchia Panselutei se gasesc la:
http://www.carpati.org/jurnal/cheile_rasnoavei-12-13_aprilie/895/
http://www.carpati.org/jurnal/cheile_rasnoavei_2/901/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *